Venerdì 27 Gennaio: S.ANGELA MERICE. OGGI E’ IL GIORNO DELLA MEMORIA!

January 21st, 2012

S.Angela Merici

Panelle

October 25th, 2011

Panelle 

PANELLE

Ingredienti:
farina di ceci – olio di oliva – limone

PROCEDIMENTO:
Sciogliete in un tegame la farina di ceci nell’acqua fredda con la quantità necessaria fino ad ottenere una pastella densa.

Mettete il tegame sul fornello e, a fuoco basso, mescolando continuamente con un cucchiaio di legno, cuocete sino a quando la pastella avrà una consistenza densa e cremosa.

Versate questo composto su un piano e spianatelo, dandole uno spessore minimo di tre millimetri.

Lasciate raffreddare e ritagliate le panelle nella forma che preferite, (per la forma rotonda, si può adoperare una scatoletta di tonno all’olio svuotata.

In padella fate cuocere abbondante olio e mettete le panelle; scolatele quando saranno dorate da ambo le parti, su carta da cucina e servitele caldissime spruzzate di poco sale.

fonte:palermitana web

Chiesa Madre di Montaperto

February 28th, 2011

chiesa-madre2-200x300

Il Principe – Marzo 2010

June 17th, 2010

principe_logo
Cliccando sul link sottostante è possibile scaricare il numero di marzo 2010 de “Il Principe”.

Il Principe – Marzo 2010

proverbi di ieri e di oggi

March 22nd, 2010

Quannu ti vonsi iu nun mi vulisti

Ora ca mi vo’ tu ci la scacciastti. 

U lupu di mala cuscenza comu opera accussì penza.

Munti cù munti non s`incontrunu mai, ma l’omini do munnu SI’.

Cu non fa nenti non sbagglia nenti.

 Prima  di parlari maccica i paroli

 Di `la rosa nasci `na spina. Di `la spina nasci `la rosa.

 Servu d`autru si fa cu dici i sigreti ca sapi.

 U rispettu è misuratu, cu lu porta l’havi purtato.

 Spenni picca e arricchirai, parla picca

e `nzirtirai, mancia picca e campirai.

 Quannu la furtuna vota ogni amicu s’alluntana.

 Acqua, cunsiggli e sali a cu n`addumanna `n ci nni dari.

 Arbulu ca non fa sciuri e non fa fruttu tagghialu di sutta .

 Assai vali e pocu costa a tintu parlari bona risposta.

 Cu sarba  pi domani , sarba pi cani.

I babbi fanno i fatti e i sperti si liccanu i piatti

 Cu bedda voli appariri….duluri avi di sentiri!

 Accàtta e vinni quannu si priàtu

e fatti zitu quannu si anningàtu.

 Aprili fa li sciuri e maiu n’avi l’onuri.

 Pi ccu dormi la vita è un sonnu.

 U cielu  vagna e u cielu asciuga.

Cani vecchiu nun abbaia pi nenti.

 Na bona fama sta ferma

La tinta nun si ferma mai.

 Aprili nun ti scupriri,

di maiu nun ti fidari,

a giugnu zzoccu vo fari.

 La gaddina can un pizzulia

À mangiatu pi la via.

L’aquila nu cerca muschi.

 Nun c’è aviri

Ca supira u sapiri.

 Ni lu dubbiu e nu mali

Cerca sempri a San Pasquali.

 

Cu cchhiu sapi cchiu vali.

 Li pidati da sciocca

nun struppianu puddicini.

 Fa cchiu dannu un surci c atri gatti

 A putia a po grapiri u garzoni

Ma a chiuiri avi ad essiri u patroni.

 Cu addumanna pi l’autri duna mità di lu so

 Cu è contenti e sanu

Nun si sta chi manu in manu.

 Si chiovi o 4 di sittemmiru

Semu a moddu sinu a dicemmiru.

 La spirienza è lu vastuni di la vvita.

 Unni c’e a giurana, l’acqua un è luntana.

 A cu cridi Diu pruvidi.

 Biatu cu cridi cu l’occhiu di la fidi.

 La cammisa di li guai nun si sparda mai.

 

Cangiari pi canciari è meglio assari stari.

 La morti di lupu

è la saluti di l’agneddi.

 Lu curpevuli curri senza esseri assicutatu.

 L’amuri maternu

Dura n’eternu.

 Cu si curca cu li cani

Si susi chinu di pulici.

 Storia vecchia, colira nova.

 Pi Santa Catarina.

Lu friddu s’avvicina.

 Si nun po muzzicari

Li denti nun mustrari.

 Si chiovi a Sant Vitu

Lu mustu è rruvinatu.

 Scarpa stritta

Tormentu di vita.

 Meglio nun diri

ca cumincianciari

e nun finiri.

 L’acqua frisca di matina

È na vera medicina.

 Corda curta e puzzu funnutu

Su pi un omu dispirato.

 Nill’acqua e ni la cinniri

Nun chiantari chiova.

Frivaru mezzu duci

E mezzu amaru.

 

Cani chi gammi curti

Abbaia sempri forti.

 

I beni di fortuna

Passanu ca luna.

 

Du occhi pi vinniri

e centu paccattari.

 

Cu va circannu guai

Nun avi a chiangiri mai.

 

Cu di fimmina è amatu

È riccu e furtunatu.

 

Lu segretu da giuvintù?

Ammuccia l’anni quantu su.

 

Superbia e pazzia

Sunnu sempri ncumpagnia.

 

Quannu lu diavulu prega

Annata la cuda.

 

Lu vangelu porta ncelu.

 

La bona soggira

Loda la nora.

 

Cu si metti tra maritu e muglieri

È un pezzu di fumeri.

 

Cu picca accatta picca trova.

 

Cu mancia pisci

A vita ci crisci.

 

Su amici me e tò

Si  fa li cazzi so!!

 

Scantarisi di l’ummira so

È na cosa con si po.

 

Anchi si u vastuni è tortu

fa laminari drittu.

 

Essiri comu un pisci

fora di l’acqua.

 

Dopu la timpesta

Arriva lu sirenu.

 

Ammuccia ammuccia

ca tuttu pari.

 

Omu gilusu

Si carrica di corna.

 

Cu beni mi voli

e pedi mi veni.

 

Aballari senza sonu.

 

Li santi su avvocati difinsura.

 

Lu riposo si gusta

Dopu la stanchizza.

 

Donna onesta

È sempri nfesta.

 

Donna onesta

Nu temi timpesta.

 

Fortunati l’armali

Ca nun legginu giurnali.

 

Testi vacanti

Mali pinsanti.

 

Tra coddu russu

E biancu matinu

Bona jurnata

Pu pilligrinu.

 

Si a giugnu trona

Veni annata bona.

 

Cu stampa li ciuri

nun ci metti l’oduri.

 

Li nutizzii tinti

Hannu li gammi longhi.

 

Scupa nova trova

lurdia vecchia.

 

Cori contenti

Nun vecchia   nenti.

 

Lu scruccuni e l’avaru

Na vota si scurnaru. 

 

L’addevi e gattareddi

Sunnu beddi nicareddi.

 

Lu pani apri tutti li vucchi.

 

E’ veru ‘talianu

Cu si lamentae fa baccanu.

Cordi longhi

Si fannu serpenti.

 

Matrimoni mpruvvisati

sunnu sempri sconsigliati.

 

Sbagliu di dutturi

Fa pocu rumuri.

PROVERBI RUSPANTI

 

Na vota sula si futti la vecchia!

 

‘a cunfidenza è patruna da mala crianza.

Cù avi  beni e nun si servi.

Nun trova un cunfissuri ca l’assorvi.

 

Simina quannu vo ca a giugnu meti.

U suli a cu vidi callia.

Megliu esseri testa di gatta ca cuda di liuni

Ristari poveri e pazzi.

 

Maccicari feli e sputari zzuccaru.

Circari grazia e truvari giustizia

Si ‘vo vidiri un masculu valenti, metticci ‘na fimmina davanti!

Puru u sceccu avi l’occhi beddi

Nu munnu di l’orbi biatu cu ci vidi dun sulu occhiu.

 

Robba di cuvernu cu nun arrobba va a lu nfernu!

L’amuri di luntanu e’ comu l’acqua ‘no panaru.

Cu avi picca sordi sempri cunta, c’avi mugghliera bedda sempri canta.

 

Si Nicola cacàva non muriva abbuttàtu.
 

 

U dissi San Simuni …nun c’è cura po minchiuni.

 Scantati do riccu mpuvurùtu e ddu pòviru arriccùtu.

Chiangi morti e futti e vivi.

.

 

 

L’occhi e li minni si toccanu ccu li pinni.

Muglieri do quarteri e Cumpari di Roma.

Su vicinu avi beni qualchi sciauru ti veni.

Si vò perdiri l’amicu, o maritulu o fallu zitu.

Giurgintani mancu li cani .

U mortu è bonu unni si trova.

Cu manìa nun pinìa.

Cu pilu russu, ne gatta ne cani.

A testa ca nun penza è na cucuzza, oppuru un calabrisi  di casazza.

Cu appi focu campa’, cu’ appi pani murì.

Ogni purceddu avanta lu so scifu.

Si vo campàri sanizzu sanuizzu, doppu chi mangi iettati a lu jazzu.

 Nta ‘na casa ci sunnu quattru cantuneri: ddu pu maritu e ddu pa mugglieri.

Tri sunnu li fissa: cu piscia an facci o ventu; cu frisca o sceccu chi non voli vivìri; e cu  parla licatisi can un ponnu capiri

 Tutti li tussi nun sunnu catarri, ma tutti i sabittisi su tamarri.

A’ tavula è cunzata , cu nun sedi perdi a manciata.

Meglio un tintu accattitu,  ca na bona vinnita..

 Si vo campari sanu di parenti sta luntanu.

Cu mangia verdura  caca sanu.

Passata la doglia torna a voglia.