Venerdì 27 Gennaio: S.ANGELA MERICE. OGGI E’ IL GIORNO DELLA MEMORIA!
January 21st, 2012Panelle
October 25th, 2011
PANELLE
Ingredienti:
farina di ceci – olio di oliva – limone
PROCEDIMENTO:
Sciogliete in un tegame la farina di ceci nell’acqua fredda con la quantità necessaria fino ad ottenere una pastella densa.
Mettete il tegame sul fornello e, a fuoco basso, mescolando continuamente con un cucchiaio di legno, cuocete sino a quando la pastella avrà una consistenza densa e cremosa.
Versate questo composto su un piano e spianatelo, dandole uno spessore minimo di tre millimetri.
Lasciate raffreddare e ritagliate le panelle nella forma che preferite, (per la forma rotonda, si può adoperare una scatoletta di tonno all’olio svuotata.
In padella fate cuocere abbondante olio e mettete le panelle; scolatele quando saranno dorate da ambo le parti, su carta da cucina e servitele caldissime spruzzate di poco sale.
fonte:palermitana web
Chiesa Madre di Montaperto
February 28th, 2011
Il Principe – Marzo 2010
June 17th, 2010proverbi di ieri e di oggi
March 22nd, 2010Quannu ti vonsi iu nun mi vulisti
Ora ca mi vo’ tu ci la scacciastti.
U lupu di mala cuscenza comu opera accussì penza.
Munti cù munti non s`incontrunu mai, ma l’omini do munnu SI’.
Cu non fa nenti non sbagglia nenti.
Prima di parlari maccica i paroli
Di `la rosa nasci `na spina. Di `la spina nasci `la rosa.
Servu d`autru si fa cu dici i sigreti ca sapi.
U rispettu è misuratu, cu lu porta l’havi purtato.
Spenni picca e arricchirai, parla picca
e `nzirtirai, mancia picca e campirai.
Quannu la furtuna vota ogni amicu s’alluntana.
Acqua, cunsiggli e sali a cu n`addumanna `n ci nni dari.
Arbulu ca non fa sciuri e non fa fruttu tagghialu di sutta .
Assai vali e pocu costa a tintu parlari bona risposta.
Cu sarba pi domani , sarba pi cani.
I babbi fanno i fatti e i sperti si liccanu i piatti
Cu bedda voli appariri….duluri avi di sentiri!
Accàtta e vinni quannu si priàtu
e fatti zitu quannu si anningàtu.
Aprili fa li sciuri e maiu n’avi l’onuri.
Pi ccu dormi la vita è un sonnu.
U cielu vagna e u cielu asciuga.
Cani vecchiu nun abbaia pi nenti.
Na bona fama sta ferma
La tinta nun si ferma mai.
Aprili nun ti scupriri,
di maiu nun ti fidari,
a giugnu zzoccu vo fari.
La gaddina can un pizzulia
À mangiatu pi la via.
L’aquila nu cerca muschi.
Nun c’è aviri
Ca supira u sapiri.
Ni lu dubbiu e nu mali
Cerca sempri a San Pasquali.
Cu cchhiu sapi cchiu vali.
Li pidati da sciocca
nun struppianu puddicini.
Fa cchiu dannu un surci c atri gatti
A putia a po grapiri u garzoni
Ma a chiuiri avi ad essiri u patroni.
Cu addumanna pi l’autri duna mità di lu so
Cu è contenti e sanu
Nun si sta chi manu in manu.
Si chiovi o 4 di sittemmiru
Semu a moddu sinu a dicemmiru.
La spirienza è lu vastuni di la vvita.
Unni c’e a giurana, l’acqua un è luntana.
A cu cridi Diu pruvidi.
Biatu cu cridi cu l’occhiu di la fidi.
La cammisa di li guai nun si sparda mai.
Cangiari pi canciari è meglio assari stari.
La morti di lupu
è la saluti di l’agneddi.
Lu curpevuli curri senza esseri assicutatu.
L’amuri maternu
Dura n’eternu.
Cu si curca cu li cani
Si susi chinu di pulici.
Storia vecchia, colira nova.
Pi Santa Catarina.
Lu friddu s’avvicina.
Si nun po muzzicari
Li denti nun mustrari.
Si chiovi a Sant Vitu
Lu mustu è rruvinatu.
Scarpa stritta
Tormentu di vita.
Meglio nun diri
ca cumincianciari
e nun finiri.
L’acqua frisca di matina
È na vera medicina.
Corda curta e puzzu funnutu
Su pi un omu dispirato.
Nill’acqua e ni la cinniri
Nun chiantari chiova.
Frivaru mezzu duci
E mezzu amaru.
Cani chi gammi curti
Abbaia sempri forti.
I beni di fortuna
Passanu ca luna.
Du occhi pi vinniri
e centu paccattari.
Cu va circannu guai
Nun avi a chiangiri mai.
Cu di fimmina è amatu
È riccu e furtunatu.
Lu segretu da giuvintù?
Ammuccia l’anni quantu su.
Superbia e pazzia
Sunnu sempri ncumpagnia.
Quannu lu diavulu prega
Annata la cuda.
Lu vangelu porta ncelu.
La bona soggira
Loda la nora.
Cu si metti tra maritu e muglieri
È un pezzu di fumeri.
Cu picca accatta picca trova.
Cu mancia pisci
A vita ci crisci.
Su amici me e tò
Si fa li cazzi so!!
Scantarisi di l’ummira so
È na cosa con si po.
Anchi si u vastuni è tortu
fa laminari drittu.
Essiri comu un pisci
fora di l’acqua.
Dopu la timpesta
Arriva lu sirenu.
Ammuccia ammuccia
ca tuttu pari.
Omu gilusu
Si carrica di corna.
Cu beni mi voli
e pedi mi veni.
Aballari senza sonu.
Li santi su avvocati difinsura.
Lu riposo si gusta
Dopu la stanchizza.
Donna onesta
È sempri nfesta.
Donna onesta
Nu temi timpesta.
Fortunati l’armali
Ca nun legginu giurnali.
Testi vacanti
Mali pinsanti.
Tra coddu russu
E biancu matinu
Bona jurnata
Pu pilligrinu.
Si a giugnu trona
Veni annata bona.
Cu stampa li ciuri
nun ci metti l’oduri.
Li nutizzii tinti
Hannu li gammi longhi.
Scupa nova trova
lurdia vecchia.
Cori contenti
Nun vecchia nenti.
Lu scruccuni e l’avaru
Na vota si scurnaru.
L’addevi e gattareddi
Sunnu beddi nicareddi.
Lu pani apri tutti li vucchi.
E’ veru ‘talianu
Cu si lamentae fa baccanu.
Cordi longhi
Si fannu serpenti.
Matrimoni mpruvvisati
sunnu sempri sconsigliati.
Sbagliu di dutturi
Fa pocu rumuri.
PROVERBI RUSPANTI
Na vota sula si futti la vecchia!
‘a cunfidenza è patruna da mala crianza.
Cù avi beni e nun si servi.
Nun trova un cunfissuri ca l’assorvi.
Simina quannu vo ca a giugnu meti.
U suli a cu vidi callia.
Megliu esseri testa di gatta ca cuda di liuni
Ristari poveri e pazzi.
Maccicari feli e sputari zzuccaru.
Circari grazia e truvari giustizia
Si ‘vo vidiri un masculu valenti, metticci ‘na fimmina davanti!
Puru u sceccu avi l’occhi beddi
Nu munnu di l’orbi biatu cu ci vidi dun sulu occhiu.
Robba di cuvernu cu nun arrobba va a lu nfernu!
L’amuri di luntanu e’ comu l’acqua ‘no panaru.
Cu avi picca sordi sempri cunta, c’avi mugghliera bedda sempri canta.
U dissi San Simuni …nun c’è cura po minchiuni.
Scantati do riccu mpuvurùtu e ddu pòviru arriccùtu.
Chiangi morti e futti e vivi.
.
L’occhi e li minni si toccanu ccu li pinni.
Muglieri do quarteri e Cumpari di Roma.
Su vicinu avi beni qualchi sciauru ti veni.
Si vò perdiri l’amicu, o maritulu o fallu zitu.
Giurgintani mancu li cani .
U mortu è bonu unni si trova.
Cu manìa nun pinìa.
Cu pilu russu, ne gatta ne cani.
A testa ca nun penza è na cucuzza, oppuru un calabrisi di casazza.
Cu appi focu campa’, cu’ appi pani murì.
Ogni purceddu avanta lu so scifu.
Si vo campàri sanizzu sanuizzu, doppu chi mangi iettati a lu jazzu.
Nta ‘na casa ci sunnu quattru cantuneri: ddu pu maritu e ddu pa mugglieri.
Tri sunnu li fissa: cu piscia an facci o ventu; cu frisca o sceccu chi non voli vivìri; e cu parla licatisi can un ponnu capiri
Tutti li tussi nun sunnu catarri, ma tutti i sabittisi su tamarri.
A’ tavula è cunzata , cu nun sedi perdi a manciata.
Meglio un tintu accattitu, ca na bona vinnita..
Si vo campari sanu di parenti sta luntanu.
Cu mangia verdura caca sanu.
Passata la doglia torna a voglia.

